– mănăstire de maici

– Loc. Brădăţel, com. Horodniceni: La 19 km de Fălticeni (prin Cornu Luncii) şi la 20 km de Suceava (prin Horodniceni).

– Hramul întâi: „Izvorul Tămăduirii”;

– Hramul al doilea „Naşterea Maicii Domnului”;

– Hramul bisericii noi „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”.

Scurt istoric

În anul 1947 patru maici, Teodosia, Epifania, Evtropia şi Pahomia, venite de la mănăstirea Agafton, au cerut binecuvântare de la Sfântul Glicherie să pună bazele unei aşezări monahale de stil vechi pe aceste meleaguri.

Credincioşii din Brădăţel, printre care Constantin Ştirbu, Petrea Cozma, Vasile Matei şi alţii, mulţi fii duhovniceşti ai sfântului care îşi doreau o biserică în satul lor au venit în sprijinul maicilor, găsind şi teren pentru înfiinţarea mănăstirii. În pădurea Brădăţel, pe un loc care la început părea impropriu, fiind mlăştinos, cu ajutorul lui Dumnezeu munca maicilor şi a localnicilor s-a dovedit a face minuni, mănăstirea prinzând contur.

Începând cu 1955, Mitropolia Slătioara rânduieşte aici pe părintele Nicanor Nica care împreună cu părintele Dionisie Hugeanu continuă finalizarea bisericii, a drumului de acces spre mănăstire, precum şi construcţia de noi chilii. În anul 1960, obştea avea 18 vieţuitoare.

Sfântul Ierarh Glicherie sfinţeşte biserica mănăstirii la 8 septembrie 1969, nu înainte de a trimite aici pe ucenicul său, părintele Demosten Ioniţă (1968), care după 6 ani petrecuţi în închisorile comuniste (1958 – 1964) urma să fie iarăşi arestat pentru încă 2 ani (1969 – 1971). Părintele Demosten va fi hirotonit episcop în ziua de 13 /26 noiembrie 1981, de sărbătoarea Sfântului Ioan Gură de Aur.

O binecuvântare atât pentru mănăstirea Brădăţel, dar mai ales pentru Biserica Ortodoxă de stil vechi din România, personalitatea şi activitatea Preasfinţitului Episcop Demosten fiind apreciată de toţi fiii bisericii, jertfa, suferinţele anilor grei de temniţă în numele adevărului de credinţă i-au adus respectul şi recunoştinţa tuturor.

De-a lungul anilor la stăreţia mănăstirii au fost: 1947 – 1978 monahia Teodosia, 1978 – 1988 monahia Epifania, 1988 – 1999 monahia Evtropia, 1999 – 2000 monahia Macaria. Din anul 2000 stareţă este monahia Ierusalima Frăsâna, slujitori fiind P.S. Episcop Demosten, părintele Casian Brânză şi părintele Mardarie Mogârzan.

Catapeteasma bisericii vechi este pictată de renumitul artist plastic Dimitrie Loghin (fiu al comunei) iar interiorul bisericii de către călugării Sofronie şi Ignat.

În anul 2006 Preasfinţitul episcop Demosten cu obştea mănăstirii încep pregătirile pentru construcţia unei noi biserici, piatra de temelie fiind pusă la 8 noiembrie 2007 de către Î.P.S. Mitropolit Vlasie, împreună cu ceilalţi arhierei din sinod.

Pictura bisericii noi este realizată în stil neoclasic, având ca autori pe pictorii Ioan Coţofan şi Gabriel Prodan.

Obştea numără astăzi 55 de vieţuitoare, mănăstirea fiind o nestemată din salba de aşezări monahale a judeţului Suceava.